Podoaba mea

1 Petru 3:3 “Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor“. Subiect greu, nu? Sau mai bine zis, aprig discutat. Accentul as vrea sa il pun nu pe podoaba exterioara, (care dupa parerea mea nu e interzisa) ci pe podoaba interioara care ar trebui sa fie pe primul loc. Nu-i asa ca in ziua de azi multi tineri poarta o bratara, un inel etc si nu mai e mare lucru? Cine isi mai aminteste vremurile de acum 10 ani de exemplu, cand asa ceva nu era permis sub nici o forma, probabil se intreaba acum ce s-a intamplat. Nu vreau sa ma leg de acest aspect, ci de faptul ca aceea mica bratara, inel sau ce-o mai fi nu trebuie sa fie identitatea noastra. Daca cei din jurul tau stiu ca esti crestin doar dupa faptul ca pe bratara ta scrie W.W.J.D, (nu stiu cati dintre cei din lume cunosc ce inseamna) atunci cred ca o porti degeaba.

Daca bratara sau inelul tau te ajuta sa nu te deosebesti de colegii tai, atunci cred ca exista o problema. Podoabele din trecut erau cu totul si cu totul altele. Proverbe 3:21-22 “Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa! Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gâtului tău.” Proverbe 20:29 “Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrânilor sunt perii albi.”

E foarte important sa intelegem ca podoaba noastra nu trebuie sa fie podoaba de afara. Exista o podoaba de aur, argint, impletitura parului, haine scumpe iar in ziua de azi nu mai e nimic iesit din comun. Dar cum va putea aceasta podoaba sa faca dovada ca esti fiu de Dumnezeu? Daca cei din lume nu vad in tine bunatate, dragoste, iertare, indelunga rabdare, milostenie, facerea de bine, pacea, credinciosia, blandetea, infranarea poftelor la ce le va folosi sa vada ca poti un tricou cu Isus, sau un inel cu WWJD?

Vreau sa ramanem cu urmatorul lucru: fie ca avem un inel, o bratara sau orice altceva mai purtam in ziua de azi, in primul si-n primul rand sa se vada ca suntem crestini prin atitudinea noastra, purtarea noastra, vorbirea noastra si prin roadele noastre. Nu cele de duminica, ci in fiecare zi!

~ de adicoroian pe 28 octombrie 2008.

Lasă un Răspuns